Infostud/Statele Unite ale Americii

De la Liga Studentilor Romani din Strainatate

Salt la: navigare, căutare

Redactarea acestui document se gaseste printre indatoririle echipei LSRS-SUA. Inainte de a redacta textul, va rugam consultati pagina de discutii, mai ales daca intentionati sa schimbati structura documentului. Multumim tuturor pentru contributii.

Cuprins

Sistemul de învăţămȃnt american

Această secţiune descrie pe scurt nivelul universitar al sistemului de învăţămȃnt american, punȃnd accent pe diferenţele faţă de sistemul de învăţămȃnt romȃnesc. Pentru cei interesati, recomandăm o descriere mai detaliată.

Institutii de invatamant superior

Cele mai importante tipuri de institutii de invatamant superior din SUA sunt:

  1. Colegiile de 2 ani care includ Community Colleges (finantate din fonduri publice) si Junior Colleges (finantate din fonduri private) si ofera diferite diplome de Associate (A.A., A.Sc. etc). In unele cazuri, aceste colegii sunt o rampa de lansare catre o diploma de Bachelor's la o universitate de 4 ani. Acest traseu academic este urmat de persoane care din diverse motive (lipsa de fonduri, lacune in educatia primara etc) nu pot sau nu vor sa se inscrie direct la o universitate de 4 ani.
  2. Colegiile de 4 ani (Liberal Arts Colleges) se concentrează pe studii la nivel de licenţă (undergraduate studies) si nu au programe de master sau de doctorat. Studentii (undergraduate students) studiaza aproximativ 4 ani (sau chiar mai mult in unele cazuri) pentru a obtine o diploma de Bachelor's (B.Sc., B.A., B.Eng. etc).
  3. Universitatile ofera studii la nivel de licenta (undergraduate studies) si la nivel de master si doctorat (graduate studies). De obicei sunt organizate ca si conglomerate de mai multe scoli/colegii, printre care se gaseste si School of Graduate Studies sau Graduate School, unde studentii (graduate students) studiaza pentru obtinerea unei diplome de Master's (M.Sc., M.A., MBA etc) sau de doctorat (Ph.D.). Pe langa educatie, unul dintre scopurile fundamentale ale universitatilor este cercetarea stiintifica.

În SUA există peste 4000 de instituţii de învăţămȃnt superior, care pot fi publice sau private în funcţie de modul în care obţin fondurile de operare. Instituţiile publice obţin finanţare parţială din partea statului în care operează, ceea ce le permite să ofere educaţie mai ieftină studenţilor provenind din statul respectiv. Tabelul următor surprinde o statistică a 2,364 instituţii de învăţămȃnt care oferă specializări cu durata de cel puţin patru ani:

Fonduri Doctorate Master's Bachelor's Altele Total
Publice 166 282 101 63 612
Private 86 386 546 742 1752

Clarificari si conventii

Atragem atentia asupra faptului ca nomenclatura si organizarea institutiilor de invatamant superior din SUA poate crea confuzii. In timp ce in Romania numele scoala este rezervat pentru institutiile de invatamant pre-universitar, numele school poate fi folosit in SUA si pentru structuri organizatorice din cadrul institutiilor de invatamant superior. De exemplu, School of Engineering, Medical School, Law School definesc structuri ale caror rol este destul de clar. Pe de alta parte, Graduate School desemneaza structura care se ocupa de studentii masteranzi si doctoranzi, in timp ce in Romania masteranzii si doctoranzii sunt afiliati la facultatile la care isi fac studiile. Echivalentul unei facultati din Romania (de exemplu Facultatea de Fizica) poarta numele de department in SUA (de exemplu Physics Department). In SUA cuvantul faculty desemneaza (in functie de context) corpul profesoral al unui departament, al unei universitati sau al altei structuri organizatorice recunoscute de universitate.

Desi exista posibilitatea de a incepe studiile la un colegiu de 2 ani (#1) si a obtine o diploma de Bachelor's la o institutie de invatamant de 4 ani (#2 sau #3), acest traseu academic este relativ rar pentru studentii/elevii romani. Din acest motiv, in cele ce urmeaza ne vom concentra asupra institutiilor din categoriile #2 si #3. In general, numele de college apare in numele institutiilor din categoria #2 (desi exista exceptii - de exemplu Wesleyan University, Washington and Lee University, Colgate University etc), iar numele university apare in numele institutiilor din categoria #3 (desi exista exceptii - de exemplu Dartmouth College). Pentru a limita potentialele confuzii, noi vom folosi numele de universitate pentru categoriile #2 si #3, cu exceptia cazurilor in care distinctia este importanta / necesara. In aceste cazuri, vom folosi numele de colegiu pentru categoria #2 si universitate pentru categoria #3.

Spre deosebire de Romȃnia, unde studenţii se îsi aleg specializarea inainte de inscriere, mulţi studenţi în SUA încearcă să-şi găsească vocaţia după ce se înscriu la universitate. Studenţii sunt încurajaţi (a se citi obligaţi) să-şi aleagă cursuri într-o gamă diversă înainte de a-şi alege o specializare (major). Unii studenţi îşi aleg cursurile în aşa fel încȃt obţin şi o specializare secundară (minor) sau dublă specializare (double-major). O alta diferenta majora fata de Romȃnia, unde studenţii se pot înscrie la medicină, farmacie sau drept imediat după terminarea liceului, aceste specializări (M.D., Pharm.D., J.D.) pot fi obţinute în SUA doar dupa obtinerea unei diplome de Bachelor's, şi au un statut echivalent cu cel de doctorat (Ph.D.).

Clasamente ale universitatilor din SUA

Sunt publicate diverse clasamente ale universitatilor din SUA pe baza unor criterii care includ: calitatea programelor educaţionale, facilităţiile campusului, calitatea profesorilor etc. Fiecare agenţie acordă pondere diferită criteriilor, de aceea universitatile pot apărea pe locuri foarte diferite în clasamente diferite. Sistemul cel mai des întȃlnit de clasificare al universitatilor este realizat în fiecare an de U.S. News & World Report Ranking şi cuprinde approximativ 1400 de universitati de 4 ani (alte surse utile sunt Collegeboard.com si Princeton Review). Pe baza acestui clasament, cele mai bune institutii de invatamant superior din SUA sunt:

Universities Liberal Arts Colleges
  1. Harvard University (Cambridge, MA)
  2. Princeton University (Princeton, NJ)
  3. Yale University (New Haven, CT)
  4. Columbia University (New York, NY)
  5. Stanford University (Stanford, CA)
  6. University of Pennsylvania (Philadelphia, PA)
  7. California Institute of Technology (Pasadena, CA)
  8. Massachusetts Institute of Technology (Cambridge, MA)
  9. Dartmouth College (Hanover, NH)
  10. Duke University (Durham, NC)
  11. University of Chicago (Chicago, IL)
  12. Northwestern University (Evanston, IL)
  13. Johns Hopkins University (Baltimore, MD)
  14. Washington University in St. Louis (St. Louis, MO)
  15. Brown University (Providence, RI)
  16. Cornell University (Ithaca, NY)
  17. Rice University (Houston, TX)
  18. Vanderbilt University (Nashville, N)
  19. University of Notre Dame (Notre Dame, IN)
  20. Emory University (Atlanta, GA)
  21. Georgetown University (Washington, DC)
  22. University of California-Berkeley (Berkeley, CA)
  23. Carnegie Mellon University (Pittsburgh, PA)
  24. University of Southern California (Los Angeles, CA)
  25. University of California-Los Angeles (Los Angeles, CA)
  1. Williams College (Williamstown, MA)
  2. Amherst College (Amherst, MA)
  3. Swarthmore College (Swarthmore, PA)
  4. Middlebury College (Middlebury, VT)
  5. Wellesley College (Wellesley, MA)
  6. Bowdoin College (Brunswick, ME)
  7. Pomona College (Claremont, CA)
  8. Carleton College (Northfield, MN)
  9. Davidson College (Davidson, NC)
  10. Haverford College (Haverford, PA)
  11. Claremont McKenna College (Claremont, CA)
  12. Vassar College (Poughkeepsie, NY)
  13. Wesleyan University (Middletown, CT)
  14. Smith College (Northampton, MA)
  15. Washington and Lee University (Lexington, VA)
  16. United States Military Academy (West Point, NY)
  17. United States Naval Academy (Annapolis, MD)
  18. Grinnell College (Grinnell, IA)
  19. Hamilton College (Clinton, NY)
  20. Harvey Mudd College (Claremont, CA)
  21. Bates College (Lewiston, ME)
  22. Colgate University (Hamilton, NY)
  23. Colby College (Waterville, ME)
  24. Oberlin College (Oberlin, OH)
  25. Scripps College (Claremont, CA)

În multe cazuri poziţia universitatii în aceste clasamente este importantă pentru absolvenţii care încearca să-şi gaseasca de lucru. Universitatile prestigioase au o rată foarte mare de înscrieri şi îşi permit să fie foarte selective în procesul de admitere. Clasamentele la nivel graduate se fac pe domenii, unde pozitia unei universitati poate fi foarte diferita de cea in clasamentul general.

Codul de integritate academica

Una dintre diferentele majore intre invatamantul american si cel romanesc consta in seriozitatea cu care este privita integritatea academica. Codul de integritate academica (care poate purta nume diferite la universitati diferite) este un document care stabileste criterii clare pentru lipsa de integritate academica si descrie consecintele acesteia. Principiul fundamental al acestui cod este ca studentul nu are voie sub nici o circumstanta sa prezinte munca altora ca si munca proprie. Prevederile codului de integritate academica sunt prezentate sumar la inceputul fiecarui semestru/trimestru la fiecare obiect de studiu. Consecintele nerespectarii prevederilor codului sunt extrem de grave, in multe cazuri mergand pana la exmatriculare.

Studii la nivel undergraduate

  • Cursuri
  • Laboratoare
  • Teme de casa (foarte multe pe tot parcursul semestrului)
  • Examene scrise, orale, take-home
  • Implicare extra-curiculara

Studii la nivel graduate

Vezi si un articol complex si complet despre Admiterea la un doctorat in psihologie clinica in Statele Unite sau Canada

Un student face parte din aceasta categorie daca studiaza cu scopul obtinerii unei diplome de masterat sau de doctorat. In functie de universitate si/sau specializare precum si de productivitatea studentului, durata medie a unui masterat este de 1-2 ani iar cea a unui doctorat este de 5-6 ani. Desi nu exista reguli general valabile pentru o secventa de studii masterat-doctorat, experienta arata ca:

  • Exista trasee academice pentru obtinerea unui master cu sau fara redactarea unei teze de masterat.
  • Studiile doctorale cuprind doua etape principale: perioada de cursuri (coursework) si cea de cercetare si redactare a disertatiei finale. Cerintele primei etape sunt foarte similare cu cele ale masteratului fara teza.
  • In cele mai multe cazuri, inscrierea la doctorat nu este conditionata de obtinerea unui masterat. Studentii care se inscriu la doctorat dupa ce obtin o diploma de master sunt deseori scutiti de anumite cursuri si/sau examene.
  • Inscrierea la doctorat este mai avantajoasa din punct de vedere financiar pentru ca exista mai multe surse de finantare a studiilor, care sunt accesibile foarte rar studentilor masteranzi.
  • Unii studenti se inscriu la doctorat pentru a profita de avantajele financiare si renunta dupa ce satisfac cerintele pentru (si obtin) o diploma de master.
  • Studentii care nu reusesc sa faca fata cerintelor programului de doctorat renunta inainte sau dupa ce satisfac cerintele pentru (si obtin) o diploma de master.

Fiecare departament ofera reguli precise care ghideaza studentii masteranzi / doctoranzi prin programul de studii si care pot fi gasite pe paginile de web corespunzatoare. Desi exista diferente inerente intre universitati / departamente / specializari (de multe ori chiar si la nomenclatura), am compilat o lista de activitati tipice in care sunt implicati studentii masteranzi si/sau doctoranzi in timpul studiilor:

  • Examene de calificare (qualifying exams). Aceste examene sunt foarte similare cu testele standard si sunt folosite pentru a evalua nivelul de pregatire al studentilor la inceperea programului de studii. Rezultatele acestor examene sunt folosite pentru a pune in evidenta atat punctele forte cat si punctele slabe ale studentilor si pentru a-i ghida la alegerea cursurilor.
  • Cursuri. Datorita structurii sistemului educational american, studentul care obtine o diploma de Bachelor in SUA nu are o specializare la fel de bine conturata si aprofundata ca cea a unui student european. Studentul care a parcurs deja 4 ani de cursuri intr-un domeniu foarte bine precizat la o universitate romaneasca va fi nevoit sa reia o serie de cursuri generale. In multe programe ce pastreaza sistemul major + minor (cateodata adaugandu-se si Outside Field), paleta de cursuri pare foarte laxa si nicidecum specializata. Durata cursurilor (coursework) se poate intinde pe 1-3 ani, in functie de universitate si de programul in care se afla studentul (master sau doctorat). In general un student inscris la doctorat fara o diploma de master trebuie sa ia 2-3 ani de cursuri. Majoritatea cursurilor oferite sunt optionale, astfel ca studentul poate satisface cerintele de 9-12 credite alegand ce doreste din paleta de cursuri oferita in cadrul departamentului. O practica curenta este dea de a lua cursuri si in alte departamente conexe unde se predau cursuri relevante pentru specializarea studentului (de exemplu istorie-antropologie-sociologie etc). Verificati domeniile de interes ale profesorilor din departament si lista de cursuri predate de acestia pentru a va contura o imagine despre subiectele pe care le veti aprofunda in timpul studiilor.
  • Teaching Assistant (TA) / Grader. Multi doctoranzi trec prin etapa in care asista profesorii din departament la munca aferenta predarii cursurilor. Studentul este platit de catre departament in schimbul muncii depuse ca TA sau Grader, aceasta fiind una dintre modalitatile de finantare a studiilor. Printre sarcinile unui TA poate cadea conducerea discutiei in cadrul seminariilor, coordonarea experimentelor in cadrul laboratoarelor, corectarea lucrarilor si temelor saptamanale si/sau formularea acestora. Volumul de munca, gradul de libertate / responsabilitate al unui TA variaza larg in functie de profesor. Un Grader se ocupa exclusiv de corectarea lucrarilor fara a interactiona cu studentii. Unii profesori cer explicit asistentilor sa participe la sesiunile de predare a cursurilor.
  • Research Assistant (RA). Un student care obtine o sursa de finantare - fie sub forma de fellowship sau din proiectele de cercetare (research grants) ale profesorului coordonator - isi poate desfasura activitatea in biblioteca si/sau in laborator. Atat un RA cat si un TA/Grader trebuie sa se implice in munca de cercetare pentru a avansa in programul de doctorat. Avantajul major al unui RA este ca-si poate dedica mai mult timp activitatii de cercetare, fara a avea indatoririle suplimentare ale unui TA/Grader.
  • Alegerea conducatorului de doctorat (advisor) depinde mult de domeniul de specializare. In cazul stiintelor exacte studentii sunt incurajati sa lucreze cu mai multi profesori din cadrul departamentului inainte de a-si alege conducatorul de doctorat. Daca aveti optiunea de a va alege conducatorul de doctorat, alegeti dintre profesorii care va pot angaja ca si RA cat mai devreme in timpul programului de doctorat pentru a risipi cat mai putin timp si energie ca si TA/Grader. In cazul stiintelor umaniste exista mai putina flexibilitate: unul dintre profesorii departamentului trebuie sa-si dea acordul de principiu sa devina coordonatorul de doctorat al unui student inainte ca acesta sa fie admis la studii.
  • Alegerea comisiei de doctorat. Componenta comisiei se stabileste inca din perioada cand studentul se afla in faza de coursework. Din comisie pot face parte profesori din cadrul departamentului, din departamente conexe, precum si din afara universitatii.
  • Examene cumulative (cumulative/qualifying/comprehensive examinations). Aceste examene au rolul de a demonstra capacitatea studentului de a stapani diferite subiecte ale domeniului de specializare. Subiectele si modul de examinare se stabilesc de comun acord cu profesorii examinatori.
  • Cercetare. Scopul fundamental al unui doctorat este de a studia sistematic si in detaliu unul sau mai multe domenii pentru a genera cunostinte noi. Posibilitatile de cercetare sunt oarecum limitate la inceputul doctoratului datorita cursurilor si activitatilor de predare. In schimb, majoritatea timpului este alocata acestei activitati in ultima etapa a doctoratului. Aici oferim mai multe informatii referitoare la activitatea de cercetare in universitati americane.
  • Proiect de cercetare/teza (Dissertation Proposal). Dupa promovarea examenelor cumulative, studentul primeste aproximativ 6 luni pentru a-si pregati proiectul de teza. Proiectul se sustine public in fata comisiei si a altor persoane din departament (profesori, studenti).
  • Sustinerea tezei de doctorat. Sustinerea tezei se face public, in fata comisiei, a altor membri ai departamentului, a studentilor interesati si a altor persoane invitate si se soldeaza in cele mai multe cazuri cu obtinerea diplomei de doctor. Teza propriu-zisa urmeaza sa intre in circuitul stiintific fiind disponibila in lumea academica americana prin sistemul Interlibrary Loan.

Cercetare

Pe langa cursuri, seminarii, laboratoare si examene, cercetarea este unul dintre pilonii sistemului de educatie american. Obtinerea unui titlu de doctor (si in foarte multe cazuri chiar si master) implica activitati de cercetare. Chiar si studentii la nivel undergraduate sunt incurajati sa obtina experienta de cercetare, care este extrem de utila in dosarul de admitere la nivel graduate. Listam in cele ce urmeaza cateva activitati tipice:

  • Obtinerea de fonduri pentru cercetare. Fondurile pentru cercetare sunt acordate de catre agentii guvernamentale, universitati sau firme private. In general, finantarea se obtine pe baza evaluarii unor propuneri de cercetare. Scrierea acestor proiecte de cercetare cade de obicei in sarcina profesorilor universitari. Profesorii folosesc fondurile obtinute pentru finantarea activitatilor de cercetare propriu-zisa din grupul lor de cercetare. De exemplu, profesorii care detin fonduri de cercetare proprii pot sa-si angajeze doctoranzii pe pozitii de asistent de cercetare (research assistant).
  • Informare. Cercetatorii trebuie sa urmareasca literatura de specialitate pentru a fi la curent cu realizarile mai mult sau mai putin recente din domeniul lor de cercetare.
  • Generare de cunostinte noi. Scopul principal al cercetarii este de a genera cunostinte noi prin munca in birou, laborator, biblioteca sau pe teren. Tipul de cunostinte generate, precum si modul de generare al acestor cunostinte depinde foarte mult de domeniul de activitate.
  • Conferinte. Cercetatorii sunt incurajati sa participe la conferinte organizare in domeniul lor de specializare, unde se prezinta postere si/sau scurte comunicari (15-20 min). De multe ori participarea la conferinte este conditionata de obtinerea unor rezultate originale in munca de cercetare. O participare regulata la conferinte va imbunatati subtantial cartea de vizita a cercetatorului.
  • Publicarea rezultatelor. Pe langa prezentarea rezultatelor originale la conferinte, cercetatorii sunt incurajati sa le publice si in reviste de specialitate. Ca si participarea la conferinte, publicarea rezultatelor in reviste de specialitate cantareste foarte mult in CV-ul cercetatorilor. In cele mai multe domenii, publicarea rezultatelor in reviste de specialitate conteaza mult mai mult decat prezentarea lor la conferinte.

Teste standardizate

Pentru admiterea la studii universitare, sistemul de invatamant american se bazeaza pe testarea cunostintelor folosind teste standardizate. Tabelul de mai jos contine informatii generale despre testele standard cele mai importante pentru admiterea la universitatile din SUA. Informatii mai amanuntite despre fiecare test in parte sunt oferite in sectiunile urmatoare.

Nume test Scop test Cost Valabil
ToEFL Test cunostinte de engleza (studenti internationali) $150-$250 2 ani
SAT Reasoning Admitere nivel undergraduate $45 5 ani
SAT Subject Admitere nivel undergraduate $20 5 ani
GRE Admitere nivel graduate $160-$190 x ani
GRE Subject Admitere nivel graduate $140-$160 x ani
MCAT Admitere medicina $210 x ani
GMAT Admitere management $250 5 ani
LSAT Admitere drept $136 x ani

TOEFL

TOEFL - Test of English as a Foreign Language - este un test care va evalueaza capacitatea de a comunica in engleza intr-un mediu academic. TOEFL-ul este un test foarte lung (~4 ore) dar mult mai usor decat sectiunile de engleza de la SAT I. Notarea la noul format TOEFL (Internet Based Test - iBT) este pe o scara de la 0 la 120. Multe universitati cer un scor minim la TOEFL pentru candidati - scorul minim cel mai mare cerut este de 100 (ex: la Yale). In mod sigur un scor de peste 115 nu va poate face decat bine, insa nu uitati ca scopul testului este doar de a evalua cat de bine stiti engleza. Daca sunteti presati de timp, este probabil mai bine sa dedicati mai mult timp eseurilor si celorlalte teste.

Testul TOEFL este solicitat de universitatile americane pentru evaluarea gradului de intelegere si utilizare al limbii engleze la nivel academic si reprezinta o piesa obligatorie in dosarul de inscriere la o universitate americana.

Testul este compus din patru sectiuni distincte, prin care se testeaza separat abilitatile de scriere, vorbire, citire si intelegere a unui dialog inregistrat. Notarea fiecarei sectiuni se face de la 0 la 30, scorul final reprezentand o suma a celor patru sectiuni. In plus, scorul oficial transmis de catre centrul de testare cuprinde informatii separate legate de rezultatele obtinute in cadrul sectiunii de scriere. Pentru inscrierea in cadrul unei institutii de invatamant superior din SUA cerintele legate de punctajul obtinut la testul TOEFL difera in functie de universitate, domeniul de interes, nivelul programului (undergraduate, MA, PhD).

Testul este valabil 2 ani de zile de la data sustinerii, iar taxa de inscriere variaza in functie de tara, de la 150$ la 225$. In Romania, testul se poate sustine in centrele din Arad, Baia Mare, Bucuresti, Constanta, Craiova, Iasi, Oradea sau Timisoara. Datele disponibile pentru fiecare centru in parte informatii se gasesc aici http://www.ets.org/Media/Tests/TOEFL/tclists/IBT_r.html. Pentru informatii detaliate legate de test, accesati pagina oficiala dedicata testului TOEFL http://www.ets.org/

Observatie importanta pentru candidatii la doctorat in stiinte Desi toate sectiunile sunt importante, dati o deosebita importanta sectiunii de speaking de la Teofl. Principalii contracandidati ai romanilor la doctorat in stiinte sunt studenti din Asia. Ei au o deosebita determinare in a toci cuvinte pentru GRE etc, si iau scoruri mari la toate testele standardizate, cu exceptia sectiunii de speaking. Ei pur si simplu nu pot pronunta bine in engleza. Limbile lor sunt mult mai diferite de engleza decat romana. Totusi profesorii vor vorbitori buni de engleza, pentru ca doctoranzii vor lucra cu studenti americani ca Teaching Assistants, si trebuie sa se faca intelesi. De aceea cu un scor foarte bun la Toefl la speaking cresteti enorm in ochii comitetelor de admitere comparativ cu asiaticii.

Daca am dat Cambridge, mai trebuie sa dau si TOEFL? Examenul TOEFL este obligatoriu?

Majoritatea universitatilor din SUA nu accepta substitute la TOEFL, si putinele care accepta de regula accepta IELTS, nu Cambridge. Sunt totusi universitati care nu mai cer testul TOEFL daca ati obtinut un test la SAT, sectiunea Critical Reading, peste un anumit barem. Politica cea mai sigura este contactul prin email cu departamentele de admitere si aflarea cerintelor respectivei universitati.

-Observatie: Daca sunteti inca indecisi daca sa studiati in SUA sau UK, sau intentionati sa va inscrieti la universitati din ambele tari, decat sa dati si Cambridge si TOEFL, e mai bine sa dati TOEFL. TOEFL e acceptat peste tot in SUA si aproape peste tot in UK. In schimb Cambridge, desi e acceptat in UK, de regula nu e acceptat in SUA ca substituent pentru TOEFL. Nu are rost sa dati ambele teste pentru ca necesita un efort mare de pregatire (au stiluri complet diferite de examinare), timp pe care l-ati putea petrece intr-un mod mai util perfectionand restul dosarului. Intr-adevar, TOEFL expira dupa 2 ani pe cand Cambridge nu expira, dar in viitor faptul ca ati facut universitatea in limba engleza e o dovada mult mai puternica decat orice test si nu va mai cere nimeni Cambridge.

Acum intru in clasa a X-a ...as putea sa dau TOEFL si SAT acum? Ar mai fi valabile pana in clasa a XII-a?

E bine sa dai testele SAT si TOEFL cu mai putin de un an inainte de data inscrierii. Tineti minte ca universitatile vor lua in calcul numai scorurile mai mari, atat la SAT cat si la TOEFL. SAT-urile au valabilitate 5 ani, iar TOEFL-ul 2 ani. Insa nu va concentrati numai pe teste. Ele sunt doar o parte din dosarul de inscriere.

Nu are rost sa incepeti sa va pregatiti mai devreme de semestrul 2 clasa a X-a pentru teste, pentru ca veti uita multe si e timp pierdut. E bine sa incepeti pregatirea devreme, dar nu exagerat de devreme. Apoi puteti sa dati testele pe parcursul clasei a XI-a, pentru ca in clasa a XII-a sa perfectionati cat mai mult eseurile si restul dosarului.

SAT Reasoning

SAT Reasoning Test este cerut de majoritatea universitatilor prestigioase din SUA si este in general considerat cel mai important dintre cele 3 teste. Include 3 sectiuni: matematica, critical reading si writing, fiecare sectiune fiind notata pe o scara de la 200 la 800. Scorurile sunt normalizate statistic, cu 500 la fiecare sectiune fiind prin definitie nota medie obtinuta in fiecare sesiune. Asta inseamna ca daca testul se intampla sa fie un pic mai greu atunci cand in dati voi, asta nu va va influenta notele finale pentru ca toata lumea va lua note mai mici. Testul este "accelerat", ceea ce inseamna ca nu veti avea aproape deloc timp sa va ganditi la intrebarile si problemele respective, trebuie sa stiti raspunsul imediat ce cititi intrebarea. Aceasta caracteristica face SATul sa fie semnificativ diferit de toate celelalte teste pe care le-ati dati vreodata in scoala generala si in liceu. Sectiunea de matematica este in general considerata simpla de elevii romani, intrucat materia este in jur de clasa a8a-a9a. Acest lucru nu trebuie sa va induca in eroare: este destul de dificil sa iei o nota de aproape 800 la matematica daca nu esti familiarizat cu formatul testului. Asta se datoreaza in primul rand caracteristicii accelerate a testului, dar si modului in care e notat (normalizarea statistica face in asa fel incat puteti fi depunctati si cu 20-30 de puncte daca gresiti o singura intrebare) Sectiunea de "critical reading" testeaza in principiu 2 lucruri: abilitatea voastra de a citi si intelege un text foarte repede si cunostintele voastre de vocabular academic. Este important sa gasiti o strategie proprie de a citi pasajele repede - incercati diverse tactici expuse in cartile de pregatire pana gasiti una care sa functioneze pentru voi. Cuvintele care apar la SAT sunt de asemenea in general aceleasi. Cartile de pregatire in general includ liste sau cartonase cu cateva sute de cuvinte pe care e bine sa le invatati. Incredibil dar adevarat, majoritatea cuvintelor de la testul real coincid cu cele din cartile de pregatire. Sectiunea de writing testeaza abilitatea voastra de a scrie propozitii corecte gramatical si capacitatea voastra de a scrie un eseu scurt in 25 de minute. Corectorii de la SAT asteapta un anumit tip de eseu cu o anumita structura, asa ca fiti siguri ca stiti la perfectie structura respectiva. Majoritatea cartilor de SAT ofera acest sfat: SAT-ul testeaza si cunostintele voastre de engleza si matematica, dar testeaza in mare masura si cat sunteti de bun la a da SATul. Asadar, cumparati-va cartile speciale de pregatire si invatati serios, si faceti cat mai multe teste de antrenament.

SAT Subject

SAT Subject Tests sunt cerute sau acceptate de majoritatea universitatilor bune din SUA. Subject Test-urile sunt teste mai specializate, fiecare dintr-o anumita disciplina. Majoritatea universitatilor care cer aceste teste cer rezultate pentru 2 discipline, pe care le puteti alege dintr-o lista de 20 de discipline. Exista si exceptii: unele universitati (de exemplu Harvard) cer rezultate pentru 3 discipline. Majoritatea universitatilor lasa alegerea materiilor total la latitudinea elevului, insa unele universitati impun restrictii. Cel mai notabil, MIT si CalTech impun ca una din materii sa fie matematica, si alta sa fie o stiinta (biologie/chimie/fizica). Fiecare Subject Test dureaza o ora, si un elev poate da testul pentru maxim 3 discipline intr-o zi. Toate testele sunt grila. Punctajul la fiecare disciplina este de asemenea pe o scara de la 200 la 800. In general punctajele sunt mai mari la SAT II decat la SAT I, probabil pentru ca fiecare isi alege materiile la care se pricepe mai mult. La fel ca si la SAT I, familiarizarea cu formatul este foarte importanta, de aceea este de asemenea important sa cumparati cartile specializate pentru materiile respective.

La SAT II, cate materii trebuie sa imi aleg ?

Din nou, depinde de la universitate la universitate. Unele cer 2, altele 3 si altele nici una. De obicei se poate afla informatia aceasta de pe site-ul universitatii la sectiunea de admitere. Daca vreti sa va inscrieti si la universitati prestigioase din SUA va trebui sa dati 3 teste.

Cum sa imi aleg materiile pentru SAT II ?

Majoritatea universitatilor accepta teste SAT II de la orice disciplina. Unele universitati cu profil tehnic au si cerinte specifice (MIT de exemplu cere Math II si alta stiinta). Daca nu va inscrieti la o universitate cu cerinte explicite, alegeti disciplinele unde credeti ca va veti descurca mai bine.

Avand in vedere ca americanii apreciaza studenti cu preocupari diversificate, puteti demonstra acest lucru putin si prin materiile SAT II alese, mai ales daca trebuie sa dati 3 teste. Incercati sa dati un test la un subiect din alta categorie decat cea la care va pricepeti atat de bine. Cu alte cuvinte, daca sunteti buni pe stiinte, al 3-lea SAT II ar putea fi o limba straina sau istorie in loc de a treia stiinta. Daca sunteti buni pe partea de uman, al 3-lea SAT II ar putea fi o stiinta sau matematica. Dosarele sunt evaluate de oameni, nu de calculator, si oamenii care evalueaza nu se uita strict la scoruri ci la contextul larg. Un 650 la o materie mai diferita ar putea fi mai bine vazut decat un 700 la o materie de acelasi fel cu celelalte.

Sa dau SAT II Math I sau SAT II Math II sau ambele ?

Deobicei Math I il dau cei care nu sunt la profil real. Testele se diferentiaza intre ele prin materia pe care o acopera, Math II avand materie mai multa si mai avansata (cam la nivel de clasa a10a-a11a dar neincluzand analiza matematica). Sunt insa destule cazuri cunoscute de persoane care au dat ambele teste de matematica si au luat o nota mai mare la II decat la I. Insa, NU DATI AMBELE TESTE LA MATEMATICA. Nu are sens, si da impresia ca nu stiti nimic altceva decat matematica.

GRE

Grad(uate) Studies desemnează, în sistemul educaţional american, orice formă de învăţământ post-universitar (masterat – în multiplele sale forme- MA, MS, MFA şi altele – sau doctorat). Toţi candidaţii, indiferent de cetăţenie, naţionalitate sau universitate absolvită, trebuie să susţină testul GRE pentru a fi luaţi în considerare în vederea admiterii la departamentul dorit. Candidaţii internaţionali (în această categorie intră toţi cei care nu sunt cetăţeni americani, nu deţin "carte verde" – sau un I-485, în unele cazuri, indiferent de durata de timp petrecută în SUA până în momentul inscrierii şi de deţinerea unei diplome de licenţă de la o universitate americană) trebuie să susţină, in plus, testul de limbă engleză TOEFL (Test of English as a Foreign Language).

Detalii administrative, precum şi programarea la cele două teste, se pot obţine vizitând website-ul www.ets.org. Atenţie! Datorită facilităţilor relativ limitate de susţinere a testelor, se recomandă inscrierea cu cel puţin o lună înainte de susţinerea lor.

Susţinerea GRE-ului costă între 140 (pe teritoriul SUA) şi 170 (în afara SUA) de dolari. Acest preţ include transmiterea rezultatelor la 4 instituţii de învăţămând desemnate de candidat şi lui însuşi (în mod automat, fără a fi nevoie să se treacă ca si destinatar). Această sumă trebuie plătită în momentul în care vă programaţi la test (cea mai uşoară modalitate de programare, înregistrare şi plată este cea on line, la website-ul menţionat mai sus, folosind aproape orice tip de card.) Transmiterile adiţionale de rezultate costă 17 dolari pentru fiecare instituţie menţionată ca destinatar.

Testul GRE se poate susţine o singură dată pe lună. Dacă doriţi să îl repetaţi, trebuie să ştiţi că instituţiile pe care le-aţi desemnat ca recipiente vor primi nu doar rezultatele de la ultimul test, ci şi de la penultimele două (sau penultimul, în cazul în care nu aţi susţinut anterior mai mult de un test) teste date în ultimii cinci ani. Unele universităţi vor folosi aceste rezultate pentru a face a medie a scorului vostru, altele vor lua în considerare strict ultimul rezultat. Dacă nu sunteţi mulţumiţi de rezultatele obţinute la test (imediat după terminarea testului vi se vor afişa pe ecranul computerului scorurile la secţiunile “Verbal” şi “Quantitative”) le puteţi anula. În acest caz, ele nu vor fi transmise institutiilor, dar suma de bani plătită pentru susţinerea testului nu va fi restituita.

Atenţie! Există trei tipuri de test GRE: internet-based (ultima variantă), computer-based şi paper-based. În România se poate susţine însă doar varianta internet-based! Dacă universităţile la care va inscrieţi cer scoruri de la o alta variantă GRE (de exemplu, doresc un scor la computer-based GRE mai mare de XXX), nu vă îngrijoraţi. Toate cele trei tipuri de testare sunt comparabile între ele şi inter-traductibile, conform unor grile specifice ce sunt furnizate universităţilor de ETS.

Dacă GRE-ul vă provoacă emoţii, gândindu-vă că este un examen pe care îl veţi susţine cot la cot cu studenţi americani şi vorbitori nativi ai limbii engleze, expiraţi puternic! De obicei, cele mai ridicate scoruri la GRE sunt obtinute de studenţi internaţionali!

GRE este un test de patru ore, presupunând parcurgerea a trei secţiuni:

  • Verbal Reasoning
  • Quantitative Reasoning
  • Analitical Writing

La o primă vedere, secţiunea Verbal poate părea cea mai complicată. Presupune un vocabular dezvoltat şi abilitati de gandire logica (nu degeaba i se spune Verbal Reasoning). Tipurile de întrebări din cadrul secţiunii (completarea unor fraze cu cuvinte lipsă, identificarea de relaţii între diferite cuvinte) se bazează însă, toate, pe un singur lucru: cunoaşterea unor cuvinte complicate, rar utilizate (şi, deseori, chiar demodate) ale limbii engleze. Unele cărţi pregătitoare pentru GRE conţin liste alfabetice cu astfel de cuvinte, altele nu; de aceea trebuie să fiţi atenţi ce materiale vă alegeţi. De asemenea, este recomandat să citiţi clasici ai literaturii engleze (veţi întâlni, cu siguranţă, multe dintre cuvintele pe care trebuie să le reţineţi). Foarte mulţi studenţi americani iau scoruri mici la această secţiune, tocmai pentru că astfel de cuvinte nu sunt utilizate în limbajul de zi cu zi sau nu sunt prezente în lecturile cotidiene. Totodată, este foarte important să vă familiarizaţi cu tipurile de sarcini din sectiunea Verbal: cărţile pregătitoare pentru GRE prezintă fiecare dintre aceste tipuri, explică pe larg maniera în care trebuie să le abordaţi, cerinţele lor precum şi modul în care trebuie să gândiţi pentru a reuşi să oferiţi cât mai multe răspunsuri corecte.

A doua secţiune, Quantitative Reasoning, implică anumite cunoştinţe de matematică. Acest lucru îi poate speria pe absolvenţii de profil umanist sau îi poate face foarte încrezători pe cei care au studiat ştiinţele exacte. O abordare echilibrată a acestei secţiuni este însă cea mai potrivită, căci, Atenţie! această secţiune nu testează realmente cunoştinţele voastre din domeniul matematicii. Presupune doar câteva noţiuni matematice simple, de nivelul claselor V-VI din şcoala generală, pe care le aveţi cu siguranţă, reprezentând, de altfel, lucruri pe care deja le folosiţi în viaţa de zi cu zi, precum calcularea procentajelor sau suprafaţa unui dreptunghi. Ceea ce testează realmente această secţiune este rapiditatea gândirii. Un candidat perfect cunoscător al noţiunilor matematice presupuse de test care parcurge consstiincios toti pasii de rezolvare ai unui exercitiu matematic nu va reuşi sa ia un scor mare la această secţiune din simplul motiv că nu va putea să o finalizeze în timp (acestei secţiuni îi sunt alocate 30 de minute, timp în care trebuie să răspundeţi la 30 de întrebări). Un scor bun îl vor obţine însă candidaţii care reuşesc să rezolve problemele prezentate fără a trece efectiv prin toate etapele şi calculele implicate de acestea cu creionul pe ciornă, ci oferă răspunsurile corecte depistându-le printre celelalte variante de răspuns şi efectuând calculele necesare in minte. Din nou, exerciţiul şi practica sunt necesare, ajutându-vă să deveniţi cât mai familiari cu acest tip de abordare şi cât mai rapizi. Atenţie! Datorită numărului mare de aplicanţi care obţin rezultate bune la această secţiune, scorul vostru, deşi mare, vă va plasa mai jos in ierarhie decât un scor similar de la secţiunea "Verbal"!

GRE Subject

Avem nevoie de ajutor la redactarea acestei sectiuni

MCAT

Avem nevoie de ajutor la redactarea acestei sectiuni

GMAT

Avem nevoie de ajutor la redactarea acestei sectiuni

LSAT

In Statele Unite, studiile de drept sunt considerate studii post-universitare (graduate studies), iar institutiile la care se studiaza dreptul se numesc de obicei Law Schools. Un student este admis la o astfel de institutie in Statele Unite numai dupa ce a obtinut o diploma de Bachelor's (poate fi orice profil). De aceea, este de retinut faptul ca pana nu obtineti o diploma echivalenta cu cea de Bachelor's (fie in Romania, fie in alta tara), nu veti fi admisi la drept in Statele Unite. De obicei, scolile de drept ofera cursuri la zi pe o durata de 3 ani, in urma carora studentul primeste diploma de Juris Doctor (J.D.). Diploma sugereaza si prin titlu faptul ca studiul dreptului este considerat aici la nivel apropiat de nivelul studiilor de doctorat. Pentru a evita eventualele confuzii, avocatii nu folosesc titlul de doctor desi, multi considera ca ar fi indreptatiti sa o faca. Astfel, folosirea titlului de Juris Doctor de catre absolventi ai facultatilor romanesti de drept este cu totul eronata din cauza ca nivelul de pregatire al unui student roman absolvent al facultatii de drept in Romania este echivalent in Statele Unite cu nivelul unui absolvent cu diploma de Bachelor's.

The Law School Admission Test (LSAT) este un test standardizat, care dureaza o jumatate de zi, administrat de patru ori pe an in cadrul unor centre de testare desemnate de catre organizatorii LSAT, peste tot in lume. In cazul Romaniei, acest centru este la Arad, in cadrul Universitatii Vasile Goldis. Toate scolile de drept americane acreditate de American Bar Association (ABA) si majoritatea scolilor de drept canadiene, precum si multe alte scoli de drept cer ca studentii sa dea testul LSAT, ca una din cerintele dosarului lor de admitere. Este recomandat sa studiati la o astfel de institutie acreditata de ABA pentru ca altfel riscati ca in final sa nu va fie recunoscuta diploma. Testul asigura o metoda standardizata de a masura capacitatea studentilor de a-si folosi procesele logice, rationale in activitatea de lecturare si exprimare orala, un test folosit de comisiile de admitere ale scolilor de drept ca unul din factorii de decizie in admiterea studentilor.

Testul consta 5 sectiuni a cate 35 de minute fiecare, formate din intrebari cu raspunsuri multiple. Doar patru dintre cele cinci sectiuni vor fi notate si vor constitui scorul final al candidatului. Cea de a cincea sectiune care nu va fi notate, e folosita de catre administratorii testului pentru a experimenta diferite tipuri de intrebari care mai tarziu se pot folosi in administrarea acestui test. Dar candidatul nu va stii care dintre sectiuni este cea care nu va fi notata. La sfarsitul testului canditatului i se cere sa scrie un eseu pe o tema data, eseu care nu va fi notat, dar care va fi trimis ca exemplu de exprimare in scris al candidatului, catre toate scolile la care candidatul se inscrie.

Testul LSAT este conceput sa masoare calitati care sunt considerate esentiale pentru a absolvi cu succes o scoala de drept in Statele Unite: citirea si intelegerea nuantata si inteligenta a unor texte complexe; organizarea si managementul informatiei si capacitatea candidatului de a trage concluzii logice din informatia data; capacitatea de a gandi intr-un mod critic; si capacitatea de a analiza si evalua logica si argumentele aduse de altii.

Argumente pro/contra studiului in SUA

Tip studii Undergraduate Graduate
Pro
  • Calitatea învăţămȃntului mai crescută (profesori mult mai bine pregătiţi, accent mai mare pe student)
  • un contact mai rapid cu sistemul educaţional american
  • acces la un sistem care îţi oferă o paletă largă de discipline pentru a alege ulterior o specializare, spre deosebire de sistemul european
  • accesibilitate mai mare la programele graduate de la universitati americane datorita experienţei dobȃndite ca student undergraduate (cu alte cuvinte, ai mai multe posibilităţi de cercetare)
  • adaptarea e mai uşoară la o vȃrstă mai fragedă
  • ajutor financiar mult mai uşor de obţinut pentru doctorat
  • dobȃndirea de experienţă majoră în cercetare şi de regulă şi predare
  • acces excelent la informaţie pentru lucrări ample, e.g. teza de masterat, doctorat
  • numărul mare de universităţi cu departamente puternice în orice domeniu
Contra
  • e mult mai greu să obţii finanţare direct de la universitate (ca să fii sigur că reuşeşti ar fi ideal să începi lucrul la dosar din clasa a X-a sau chiar mai devreme)
  • de regulă o parte din timp trebuie alocată unui job în campus, iar viza F1 nu îţi permite să lucrezi în afara universităţii
  • dificultăţi cauzate de formarea într-un sistem de învăţămȃnt foarte diferit (romȃnesc, European – ca student în sistemul romȃnesc accentul nu se pune pe cercetarea stiintifica; dar cercetarea este unul din cele mai importante criteriu de admitere la un program de doctorat in SUA.
  • durata relativ lungă a studiilor graduate, MA de regulă tine 2 ani şi PhD de regulă 5 ani, dar şi mai mult, in functie de tipul programului.
  • adaptare mai dificilă, chestiuni legate de aducerea altor membri ai familiei (soţ/soţie, copii)

Inscrierea (application)

Planificare

Inscrierea la o universitate din SUA trebuie planificata cu mult timp inainte de inceperea studiilor. Iata o abordare care speram sa va ajute in cursul acestui proces:

  1. Compilati o lista de universitatila care ati dori sa studiati. Va trebui sa faceti compromisuri in functie de prestigiu, locatie, ajutor financiar, asigurare de sanatate, cazare etc. Paragraful urmator ofera cateva sugestii pentru compilarea acestei liste.
  2. Aflati care este data la care incepe anul scolar la universitatile pe care le-ati ales. In general anul universitar incepe la sfarsitul verii (august-septembrie), dar unele programe de studii accepta studenti incepand cu semestrul al doilea (ianuarie). In unele cazuri ati putea constata ca sesiunea de admitere din ianuarie va avantajeaza (datorita concurentei mai scazute sau pierderii unor termene limita).
  3. Aflati care sunt termenele limita de inscriere la universitatile pe care le-ati ales. Dosarul de inscriere complet trebuie sa ajunga la universitati inainte de data limita de inscriere: luati in considerare si timpul necesar postei sa livreze materialele (daca este cazul). Data limita de inscriere este decisa independent de fiecare universitate in parte, dar - in general - termenul este cu atat mai mai devreme cu cat universitatea este mai prestigioasa. Pentru admitere la inceputul anului universitar (august-septembrie), data limita de inscriere poate fi chiar iarna anului precedent (decembrie), mai ales pentru candidatii care au nevoie de ajutor financiar.
  4. Programati-va inscrierea si pregatirea pentru testele standard. Tipul si numarul de teste variaza in functie de universitate, domeniul de specializare si nivelul de studii. Alocati suficient timp sa studiati: pregatirea pentru fiecare test dureaza in medie 6-12 luni (desi puteti - si recomandam - sa studiati pentru ele in paralel). Inscrieti-va la teste suficient de devreme (pentru ca rezultatele sa ajunga la universitati inainte de termenul limita de inscriere), dar nu prea devreme (rezultatele testelor sunt valabile doar pentru un anumit interval de timp). Luati in considerare si posibilitatea de a fi programati pentru un test la cateva (2-3) luni dupa ce ati platit pentru testul respectiv. Aici gasiti informatii despre cele mai importante teste.
  5. Aflati ce trebuie sa contina dosarele de inscriere. Pentru acelasi domeniu de specializare si acelasi nivel de studii, cerintele generale sunt relativ similare si sunt descrise aici. Trebuie sa constientizati ca exista si diferente: este responsabilitatea voastra sa va informati si sa prezentati un dosar de inscriere complet fiecarei universitati la care va inscrieti.
  6. Obtineti din timp materialele necesare pentru dosar. Intrebati la secretariatul liceului/facultatii de cat timp au nevoie sa elibereze foile matricole/diplomele. Intrebati daca pot elibera traduceri legalizate pentru a va scuti de efortul de cautare a unui traducator si a unui notar. Intrebati profesorii de cat timp au nevoie sa va scrie scrisori de recomandare.
  7. Aveti in vedere posibilitatea unor evenimente neprevazute. Nu lasati nimic pentru ultima clipa, mai ales daca poate interveni factorul uman. Un caz de boala, o operatie de apendicita sau un accident la sport pot sa va intarzie suficient de mult incat sa pierdeti un termen limita important. Chiar daca v-a promis ca va scrie scrisoarea de recomandare intr-o luna, un profesor poate avea probleme personale, asa ca abordati-l (cu 2-3 luni) inainte de data la care aveti nevoie de scrisoare.

Dupa lecturarea acestui paragraf, ati ajuns - probabil - la concluzia ca aveti nevoie de aproximativ un an pentru pregatirea dosarului de inscriere. Avand in vedere alte termene limita, pregatirea pentru inscrierea la o universitate din SUA trebuie demarata cu aproximativ 2 ani inainte de data inceperii studiilor. Unii elevi/studenti (care nu cunosc limba engleza la nivel acceptabil sau care isi doresc sa fie admisi la universitati de top) pot avea nevoie de pregatire mai extensiva si/sau de mai mult timp.

Lista de universitati

In SUA exista foarte multe institutii de invatamant superior si motive pragmatice (timp si costuri) vor limita numarul universitatilor la care va puteti inscrieti. Este extrem de important sa alegeti aceste universitati cu atentie si in cunostinta de cauza pentru a evita posibile regrete ulterioare. Pentru a va orienta catre universitatile la care aveti cat mai multe sanse de a fi admisi, incepeti cu o evaluare autocritica. Analizati-va cat mai obiectiv punctele forte: Ati fost intre primii din clasa/an (sef de promotie)? Ati participat la olimpiade (inter)nationale? Ati obtinut premii la diferite concursuri? Aveti un CV impresionant? Aveti cu atat mai multe sanse sa fiti admis la universitati prestigioase cu cat ati raspuns pozitiv la mai multe intrebari.

Compilati o lista initiala de universitati la care ati dori sa studiati, din care le stergeti pe rand pe cele care nu satisfac anumite criterii la care tineti foarte mult. In cursul acestui proces informati-va, ascultati sfaturile altora, analizati alternativele avand in vedere competitivitatea dosarelor voastre, faceti compromisuri cand luati decizii, apoi asumati-va responsabilitatea acestor decizii. Lista initiala poate fi compilata pe baza urmatoarelor criterii:

  • Prestigiul universitatilor. Avand in vedere ca numele universitatii la care veti studia va poate deschide foarte multe usi, noi sugeram sa va inscrieti la universitati cat mai prestigioase. Daca evitati universitatile prestigioase, nu veti sti niciodata daca ati fi avut sanse sa fiti admisi. Includeti cu atat mai multe universitati prestigioase cu cat dosarele voastre sunt mai competitive.
  • Alternative pentru orice eventualitate. Daca va inscrieti numai la universitati prestigioase (implicit foarte selective), exista posibilitatea de a nu fi admisi, urmand a pierde timp si bani cu o noua serie de inscrieri. Luati in considerare inscrierea la universitati mai putin prestigioase, la care aveti sanse mai mari sa fiti admisi pentru a avea alternative in cazul in care nu sunteti admisi la universitatile prestigioase.
  • Asigurare de sanatate. Avand in vedere costurile ridicate ale serviciilor medicale in SUA, ar fi de preferat ca scolile de pe lista sa ofere asigurare medicala sau suficiente fonduri pentru a va permite sa va asigurati.
  • Din auzite. Cereti sfatul profesorilor cu care ati studiat, intrebati prieteni sau fosti colegi care studiaza deja in SUA. Acestia va pot da informatii despre programe de studii exceptionale sau profesori renumiti care isi desfasoara activitatea in universitati mai putin prestigioase.

Pentru a reduce numarul universitatilor de pe lista initiala, folositi urmatoarele criterii:

  • Ajutor financiar. In lipsa altor optiuni, stergeti de pe lista toate universitatile care nu ofera ajutor finaciar suficient.
  • Rezultatele testelor. Alegerea ar fi mult mai usoara daca ati cunoaste aceste rezultate. Oricat de ciudat pare, va trebui sa alegeti universitatile la care doriti sa va inscrieti inainte de aceste examene. Pentru a va da seama cu aproximatie ce rezultate veti obtine, testati-va cat mai des in timp ce studiati pentru testele standard. Rezultatele obtinute in acest timp va vor ghida in alegerea universitatilor la care aveti cat mai multe sanse de reusita.
  • Costul testelor. In pretul standard, rezultatele testelor sunt trimise la 3-4 universitati, iar trimitea rezultatelor la mai multe universitati implica costuri suplimentare. Unele universitati accepta doar rezultate oficiale, dar (mai ales in cazul unei situatii financiare delicate) merita sa intrebati comisiile de admitere daca puteti trimite copii xerox.
  • Costul inscrierilor creste odata cu numarul de universitati. Intrebati comisiile de admitere daca va pot scuti de taxele de admitere (fee waiver). N-ar fi rau sa faceti efortul de a plati taxele daca credeti ca aveti sanse de admitere la universitati prestigioase care nu renunta la ele.
  • Locatie. Unii prefera mediul rural, care ofera conditii foarte bune pentru studiu si relativ putine posibilitati de distragere a atentiei. Altii prefera mediul urban, care ofera o viata socio/culturala mai diversa.
  • Clima. Cunoastem cazuri de studenti care n-au reusit sa se adapteze climei si au fost nevoiti sa se mute de la universitatea la care si-au inceput studiile. O astfel de decizie poate avea consecinte foarte neplacute: la nivel graduate - de exemplu - este foarte probabil sa fiti nevoiti sa incepeti programul de la zero, iar la nivel de licenţă, este aproape imposibil să primiţi ajutor financiar de la noua universitate dacă vă transferaţi.
  • Contacte. Luati legatura cu asociatiile studentilor romani sau cu studenti romani de la universitatile de pe lista pentru a cere sfaturi si/sau informatii.

Studiu

Rezultatele obtinute la testele standard sunt parte integranta a dosarului de admitere la o universitate americana. Noi va oferim cateva sfaturi care speram sa va ajute sa obtineti rezultate cat mai bune la aceste teste:

  1. Faceti rost de carti. Cartile au mai multe functii: (1) sa prezinte teoria pe care trebuie sa o cunoasteti, (2) sa ofere strategii pentru abordarea intrebarilor si (3) sa va pregateasca / antreneze pentru testele reale. Cartile pot fi cumparate (online, de la librarii sau de la studentii mai mari), imprumutate (de la biblioteci, centre Fulbright), folosite in interiorul bibliotecilor, sau pot fi fotocopiate pentru folosinta individuala.
  2. Invatati. Cunostintele necesare pentru a va prezenta onorabil la un test depind foarte mult de tipul testului. Daca nu aveti deja cunostintele necesare, va trebui sa faceti un efort suplimentar sa le dobanditi.
  3. Familiarizati-va cu structura testelor. Aici gasiti informatii generale despre testele standardizate cerute cel mai frecvent la admitere. Trebuie sa fiti constienti ca structura acestor teste s-a schimbat de-a lungul anilor si va continua sa se schimbe. Va sfatuim sa gasiti informatii cat mai recente, folosind link-urile din acest document sau cautand pe Internet. Veti obtine rezultate mult mai bune la aceste teste daca nu sunteti luati prin surprindere cand sunteti testati.
  4. Incercati mai multe strategii de invatare. Fiecare carte ofera o strategie diferita, dar nu exista o strategie universala care sa functioneze pentru toata lumea. Faptul ca atatea carti rezista pe piata demonstreaza ca fiecare are ceva bun de oferit. Unii lauda cartile care au dat rezultate pentru ei, dar nimeni nu poate garanta ce carte / strategie vi se potriveste mai bine. Citind mai multe carti le veti gasi pe cele care dau rezultate pentru voi.
  5. Nu va supra-apreciati. La prima vedere multe intrebari sunt foarte simple, iar unele par de-a dreptul puerile. Totusi, trebuie sa aveti in vedere ca exista un interval de timp limitat pentru a raspunde la intrebari, iar stresul examinarii isi va spune cuvantul. Raspundeti cat mai repede la intrebarile simple ca sa aveti mai mult timp de gandire pentru intrebarile mai dificile.
  6. Testati-va in permanenta. Experienta dobandita prin testare cu aceeasi limita de timp impusa la testul oficial e extrem de importanta. Aceste exercitii vor scoate in evidenta intrebarile la care tindeti sa raspundeti corect / incorect, indicand informatiile pe care le stapaniti suficient de bine si pe cele care trebuiesc aprofundate. Cele mai bune teste pentru antrenament sunt cele publicate de companiile care administreaza testele: Collegeboard si ETS publica teste in ghidurile oficiale pentru SAT si ToEFL/GRE. Din pacate, nici Collegeboard si nici ETS nu publica multe teste, asa ca va trebui sa va multumiti cu cele (putine) care se gasesc sau sa platiti pentru altele. Cartile editate de alte companii ofera teste asemanatoare, desi veti incepe sa observati diferente subtile dupa ce exersati suficient. Va recomandam sa pastrati unul dintre testele Collegeboard / ETS pentru o ultima (o zi sau doua inainte de testul oficial) sesiune de antrenament in conditii de examen.

Finantare

Deşi învăţămȃntul american este foarte scump, el oferă şi cele mai multe posibilităţi de finanţare a studiilor; din acest motiv studiul in SUA este de multe ori la fel de ieftin ca si studiul în Romȃnia. Însă sistemul de finanţare al studiilor in SUA este foarte diferit de cel din Romania si poate fi dificil de înţeles. În cele ce urmează, vom încerca sa explicam cat mai clar acest sistem pentru a facilita obtinerea finantarii studiilor in SUA.

La universitatile din SUA toti candidatii fara cetatenie americana sunt considerati studenti internationali (international students). Admiterea unui student international implica mai multa munca birocratica (in mare parte datorita formalitatilor legale legate de obtinerea vizei de student) decat admiterea unui student american. Din acest motiv universitatile din SUA prefera sa admita un student american daca are dosar de admitere la fel de competitiv cu cel al unui student international.

Cu unele exceptii notabile, majoritatea comisiilor de admitere analizeaza dosarele candidatilor in paralel cu nevoile lor financiare. Multe universitati sunt dispuse sa sprijine financiar studentii cu dosare foarte competitive, chiar daca au nevoi financiare considerabile. Dar daca o comisie de admitere are de ales intre doi candidati cu dosare de admitere la fel de competitive, studentul cu nevoi financiare mai mici va fi preferat.

Costuri

Costurile totale la o universitate din SUA sunt între $30,000 şi $55,000. În suma aceasta sunt incluse taxele de studiu (tuition), cazare, masă, (room and board) transport, cărţi şi cheltuieli personale (unele universitati includ si pretul unui bilet de avion). Fiecare universitate publică pe pagina ei de web costurile estimative pentru anul şcolar care urmează. Pentru a primi viza de studii in SUA, un student international trebuie să demonstreze ca deţine fonduri, ajutor financiar sau burse pentru acoperirea acestor cheltuieli.

Pe langa aceste costuri, veti avea costuri aferente admiterii, care includ: costul testelor standard (depinde de tipul si numarul testelor necesare), costul cartilor pentru pregatire, costul deplasarilor la centrele de testare, costul traducerii si legalizarii documentelor (depinde de birourile de traducere si notariale la care aveti acces), costul timbrelor pentru trimiterea prin posta a materialelor (depinde de greutatea plicurilor/coletelor), costul taxelor de inscriere (depinde de universitatile la care va inscrieti). Exista cateva solutii pentru a reduce aceste cheltuieli. Anumite organizatii (de exemplu Romanian Education Foundation) sunt dispuse sa plateasca costul testelor standard pentru elevii/studentii care demonstreaza potentialul de a fi admisi. Ajustati-va planurile daca incercati sa profitati de aceasta optiune pentru ca aceste organizatii au nevoie de timp (3-6 luni) pentru procesarea dosarelor primite si alegerea candidatilor mai valorosi. Cartile pentru pregatirea testelor pot fi imprumutate sau consultate la bibliotecile Fulbright. Majoritatea universităţilor sunt dispuse să anuleze taxa de admitere (waive the admission fee) pentru candidaţi cu posibilităţi materiale reduse (în general cu un venit anual al familiei sub $30,000, plafon sub care se gasesc foarte mulţi romȃni). De asemenea, intrebati daca puteti trimite toate materialele sub forma electronica pentru a elimina costul timbrelor.

In multe cazuri pot aparea si cheltuieli de relocare. Chiar si un student care primeste bursa integrala poate fi pus in situatia de a plati pentru bunuri / servicii (de exemplu bilet de avion) din fonduri proprii inainte de a primi prima transa de bani din partea universitatii. Multi studenti (in special cei la nivel undergraduate, iar unele universitati ofera acelasi tratament si studentilor la nivel graduate) sunt cazati in camin si li se asigura masa la cantina. Cei carora nu li se asigura cazare si masa, vor trebui sa-si acopere cheltuielile pentru prima luna: cazare, intretinere (curent, gaz, apa, gunoi etc.) si mancare. In general, la inchirierea unui apartament se cere chiria pentru prima si ultima luna (first and last month rent), precum si un depozit (security deposit).

Capacitatea de plata

De la bun inceput trebuie să înţelegeţi că nu este realist să vă aşteptaţi să nu plătiţi absolut nimic. Chiar dacă aţi rămȃne să studiaţi în Romȃnia, tot ati avea cheltuieli asociate studiilor: cazare, masă, transport etc. In SUA, scolile incearca sa estimeze capacitatea de plata a unui student in functie de veniturile si bunurile materiale ale familiei. Majoritatea universitatilor accepta acest formular sau cer informatii similare in formulare proprii.

La completarea formularului incercati sa estimati valorile in limita a ±10-15%. Anexati adeverinţe de salariu ale părinţilor, extrase de cont de la bancă, precum si alte documente care scot in evidenta valoarea bunurilor detinute. Intrebati daca trebuie sa anexati si traduceri legalizate; in multe cazuri o traducere facuta de voi este perfect acceptabila.

Universitatile se asteapta ca studentii sa plateasca cat de mult isi permit, urmand sa acopere restul. Fiecare universitate are o modalitate proprie de a estima capacitatea de plata, iar studentii primesc oferte diferite de ajutor financiar de la universitati diferite. Este ironic (desi nu atipic) ca unii studenti sunt nevoiti sa plateasca mai mult decat altii cu situatie financiara mai buna. De regulă contribuţia voastra va fi nula dacă aveţi un venit anual sub $45,000. Ea poate creşte puţin ($1,000-$2,000 pe an) dacă aveti o situatie materiala mai buna.

Finantarea studiilor la nivel de licenta

Pentru a va da seama in ce masura veti putea obtine finantare pentru studii la nivel de licenta, trebuie sa citiţi cu atenţie secţiunea "Financial Aid for International Students" pe pagina de web a fiecărei universitati la care doriti sa va inscrieti. Din punctul de vedere al finanţării studenţilor internaţionali, exista universitati care:

  1. nu finanţează studenţi internaţionali. In aceasta categorie se afla toate universitatile de stat (inclusiv Community Colleges) şi unele universitati private (ex. Boston University, New York University). Orientati-va inspre alte universitati daca nu aveti alte surse de finantare.
  2. oferă ajutor financiar limitat studentilor internaţionali. Suma maxima pe care o ofera aceste universitati studentilor internationali este uneori informatie publica. Orientati-va inspre alte universitati dacă nu puteţi acoperi diferenţa dintre costul studiilor şi suma maxima oferita.
  3. iau in considerare nevoile financiare ale candidatilor la admitere. Aceste universitati finanteaza studiile candidatilor acceptati in functie de situatia lor financiara, dar situatia financiara a candidatilor joaca un rol important in decizia de a fi admisi sau respinsi.
  4. nu ţin cont de situaţia financiară a candidatilor la admitere. Aceste universitati (aşa-numite need-blind) finanteaza studiile candidatilor acceptati in functie de situatia lor financiara, fara ca situatia financiara a candidatilor sa joace un rol in decizia de a fi admisi sau respinsi. Aceste universitati sunt printre cele mai prestigioase din lume, iar concurenta la admitere este extrem de mare.
  5. oferă burse de merit pentru studenţi internaţionali. Sunt foarte puţine universitati in aceasta categorie, iar - de regulă - bursele nu sunt foarte mari. Citiţi pe site-ul universitatilor detaliile fiecărei burse, şi asiguraţi-vă că îndepliniţi conditiile lor.

Unii elevi / studenti obtin burse de merit de la organizaţii independente (de exemplu Fundatia Dinu Patriciu), care pot fi folosite pentru plata studiilor. Guvernul Romaniei a oferit Burse Speciale pentru studii în străinătate, dar programul s-a încheiat în 2006 după patru ani de activitate.

Universitatile calculeaza nevoile voastre financiare scazand capacitatea voastra de plata si eventualele burse de merit pe care le-ati obtinut din costurile studiilor. Daca rezultatul nu depaseste limita maxima (categoria 2), vi se va oferi aceasta suma sub forma de ajutor financiar. Această sumă poate consta în:

  • Work-study: asigură studenţilor un loc de muncă în campus, iar banii cȃştigaţi (~$1,000-$1,500 pe an) trebuie folositi pentru plata taxelor şcolare (diferenţa trebuie plătită din alte surse).
  • Loans: împrumuturi cu dobȃndă foarte mică, pe care puteţi să începeţi să le restituiţi dupa terminarea studiilor. De regulă nu depăşesc 5000$ pe an.
  • Grants: ajutor financiar nerambursabil, echivalentul bursei sociale din Romania. Practic sunt bani care nu trebuiesc restituiti si acopera diferenţa dintre nevoile financiare, loans şi work-study. Unele universitati nu ofera loans, altele nu ofera work-study pentru studenţi internaţionali, dar diferenţa este acoperită de grants. Odată stabilită, aceasta sumă rămȃne fixă. In general universitatile vă permit să plătiţi pentru a evita imprumuturile sau lucrul în campus.

Odata ajunsi in SUA, exista posibilitatea de a lucra suplimentar pentru a castiga experienţă de muncă si a reduce cheltuielile de acasă:

  • La multe universitati puteţi lucra suplimentar în campus pȃnă la maxim 20 de ore pe săptămȃnă (cȃt limitează viza de student). Există diferite tipuri de slujbe studenţeşti. Unele universitati obligă studenţii din primul an să lucreze la cantină. În alte părţi puteţi lucra ca Teaching Assistant (asistent de predare sau corector de teme şi/sau examene) sau Peer Tutor (meditator pentru alţi studenţi); experienta acumulata in aceste slujbe reprezintă un plus in dosarul de admitere la masterat / doctorat.
  • In timpul vacanţelor puteţi lucra pȃnă la 40 de ore pe săptămȃnă. Ca student în SUA, avetii la dispoziţie slujbe de vară sau internship-uri mult mai bine plătite decȃt în Romȃnia. Universitatea nu ofera ajutor financiar pe timpul verii, dar puteţi cȃştiga mai mult decȃt costurile de cazare şi masă.

Finantarea studiilor la nivel post-universitar

Obtinerea finantarii pentru studii post-universitare depinde foarte mult de domeniul de specializare. Studentii exceptionali reusesc de foarte multe ori sa obtina cel putin finantarea partiala a studiilor in cele mai multe domenii. In domenii in care exista potentialul unor salarii foarte bune (de exemplu medicina, drept) finantarea completa a studiilor este foarte dificila, iar multi studenti ies de pe bancile universitatii cu datorii imense. In partea opusa a spectrului se gasesc domeniile tehnice (stiinte exacte, stiinte ale naturii, inginerie), in care chiar si studentii mai putin straluciti pot obtine finantarea completa a studiilor la nivel de doctorat, indiferent de capacitatea lor de a-si plati studiile.

In general, doctoranzii (iar in cazuri mai rare masteranzii) pot lucra in timpul studiilor pentru a-si finanta studiile. Fiecare departament ofera pozitii de asistent de predare (teaching assistant), care implica predarea unor seminarii / laboratoare si/sau corectarea testelor / examenelor. Multi studenţi doctoranzi sunt platiti ca si asistenti de cercetare (research assistant) din fondurile de cercetare ale conducătorilor lor de doctorat.

Continutul dosarului de inscriere

Pentru nivel undergraduate:

  • Teste standardizate: SATs, TOEFL;
  • Foaia Matricola;
  • Activitati Extrascolare: ONG-uri in care sunteti activi, olimpiade, concursuri, proiecte, sport, voluntariat;
  • Eseuri pe teme date (1-3 / facultate);
  • Scrisori de recomandare (2-3 profesori);
  • Cerere pentru bursa/ajutor financiar (in mod normal se trimite separat de formularul pentru admitere, dar le puteti trimite in acelasi plic sa economisiti bani de plicuri trimise peste ocean);
  • Interviu de catre un absolvent in persoana sau la telefon, daca este posibil/necesar;

N.B. - Nu exista diferente majore intre aceste componente, insa fiecare universitate are unele cerinte particulare (eseuri suplimentare, intrebari scurte) cu mici diferente fata de celelalte.

Pentru nivel graduate:

  • Teste standardizate: ToEFL, GRE. GRE Subject poate fi necesar pentru inscriere la universitati sau departamente prestigioase. Alte teste sunt necesare pentru admitere la in programe speciale: medicina (MCAT), management (GMAT), drept (LSAT)
  • Foi matricole, diplome
  • Scrisoare de intentie
  • Scrisori de recomandare
  • Cerere pentru bursa / ajutor financiar


Formularul de admitere

Formularul de admitere difera de la universitate la universitate. Cea mai buna solutie este de a descarca direct de pe site-ul universitatii/departamentului formularul de admitere si parcurgerea acestuia din timp pentru a vedea daca informatiile ce trebuie completate necesita o documentatie suplimentara care trebuie obtinuta din timp. La foarte multe universitati insa, formularul de admitere consta intr-o serie de informatii de baza si completarea se face chiar online. Adesea completarea formularului online este urmata de plata unei taxe, care variaza in functie de universitate.

Foi matricole (transcripts)

Cat de importanta este media generala?

Media generala este doar o mica parte din procesul de admitere. Este importanta, dar toate celelalte componente ale dosarului sunt la fel de importante.

In afara de media propriu-zisa, mai este important clasamentul tau relativ fata de alti elevi din acceasi promotie cu tine in scoala ta. Cum in Romania nu se obisnuieste sa se ierarhizeze elevii, cineva (dirigintele sau directorul de regula) trebuie sa aproximeze cam pe unde te afli: in primii 10% elevi, in primii 50% etc.

Cum se calculeaza media generala in sistem american?

In general universitatile sunt obisnuite cu sistemele de notare din 10. Nu trebuie sa transformati media voastra. Oricum majoritatea universitatilor cer un "school profile" de la toti candidatii, care nu e altceva decat o descriere sumara a scolii pentru cineva care cel mai probabil nu a auzit de ea. Acolo in general elevii romani fac si un scurt rezumat al sistemului de invatamant romanesc.

Cat de importanta este media de la Bacalaureat?

Media de la Bacalaurat este absolut irelevanta pentru universitatile americane, trebuie doar sa promovati examenul pentru a putea fi considerati absolventi de liceu.

Trebuie sa traduc foaia matricola la un traducator autorizat?

Nu. Semnatura unei persoane autorizate din scoala (directorul de exemplu) e suficienta pentru americani. In general scolile din Romania sunt de acord sa elibereze o foaie matricola mai speciala care are materiile scrise si in limba romana si in limba engleza. In cazul in care aceasta nu poate fi obtinuta, se poate incerca si o traducere a materiilor de catre un profesor intr-o scrisoare sau chiar de tine intr-o nota explicativa. In general, traducerea legalizata nu are nicio valoare pentru departamentele de admitere.

CV

Toate universitatile solicita trimiterea unui CV impreuna cu celelalte documente din dosarul de admitere. Un CV pare usor de facut la prima vedere insa este un document care trebuie sa va puna in valoare, clar si succint. In acelasi timp este un document care trebuie sa fie in concordanta cu alte piese din dosar, cum ar fi eseul/ scrisoarea de intentie, sau recomandarile primite. Cu alte cuvinte, comisia va privi cu suspiciune anumite "exagerari" din CV menite sa va puna intr-o lumina mai buna, deci sinceritatea este obligatorie. Exemple de CV-uri pot fi gasite online precum si modalitati de a-l completa, insa este bine ca daca sunteti in cautare de surse de inspiratie sa alegeti acele CV-uri care sunt apropiate de domeniul in care activati (la nivel graduate, in special) si CV-uri de la persoane aflate pe trepte similare de educatie si preagtire(e.g. nu luati ca model structura CV-ului unui profesor universitar de talie mondiala fiindca nu va poate ajuta cu nimic).

Eseuri

Ce fel de eseuri se cer ?

In general temele de eseuri sunt in asa fel structurate incat sa iti dea posibilitatea sa povestesti despre viata ta si activitatile scolare si extrascolare.

Ce trebuie sa contina un eseu ?

Nu exista o reteta de succes. Eseul trebuie sa fie foarte personal, sa pui accentul nu pe activitatea descrisa ci pe cum ai trait tu acea activitate. Eseul trebuie sa formeze un tot unitar cu restul dosarului, dar nu sa repete materiale deja incluse in dosar.

Eseul trebuie sa aiba focus si de aceea nu e bine sa vorbesti despre multe lucruri. Majoritatea eseurilor bune povestesc un singur eveniment si felul in care l-a afectat pe autor. Daca vrei sa vorbiti despre mai multe intamplari, faceti legaturi foarte clare (cronologice, cauza-efect) ca sa nu pierdeti focusul.

Ce strategii exista pentru a scrie un eseu bun ?

Ca sa va formati o idee despre cum ar trebui sa arate si sa fie structurat un eseu de admitere in SUA, cititi cateva (1-2) carti despre scrierea eseului de admitere din bibliotecile Fulbright de exemplu. Exista si astfel de informatii pe net daca aveti rabdare sa cautati.

In asteptarea inspiratiei despre ce sa scrieti, si ca sa vedeti cum arata eseuri care au functionat, cititi cat mai multe modele de eseuri din carti de eseuri, de pe net (anumite site-uri ale unor universitati ofera modele de eseuri, cautati pe site-urile de la Tufts si Connecticut College de exemplu) sau de la studenti mai mari. Eseurile studentilor romani sunt poate cele mai utile pentru ca ei au scris despre evenimente care se intampla in cultura romana si stilul de viata romanesc, care e mai apropiat de stilul vostru decat cel american.

ATENTIE: a citi eseuri pentru inspiratie nu inseamna a copia ceva din ele. Plagiatul este tratat extrem de serios in SUA si veti avea o imagine foarte patata daca plagiati, atat in faza de admitere cat si la universitate acolo. Cand veti ajunge la universitate vi se va spune mai multe despre plagiat, dar deocamdata tineti minte ca plagiatul va atrage o respingere automata si fara discutii. Veti fi surprinsi sa aflati cat de buna e memoria comitetelor de admitere, dar isi dau seama daca au mai citit ceva care suna atat de asemanator. Mai mult, si alte universitati vor afla daca ati trimis un eseu plagiat la o anumita universitate.

A citi eseuri pentru inspiratie inseamna a realiza ca si voi ati trecut printr-o experienta similara cu cea povestita, si poate ar merge sa scrieti despre experienta voastra. Dar detaliile experientei voastre sunt complet diferite si personale. Mai mult decat ideea nu aveti ce lua din eseul altcuiva. De exemplu, puteti citi un eseu despre cum cineva s-a transferat de la profilul Mate-Info la Stiintele Naturii, si cum in urma transferului a ajuns pasionat de biologie. Iti dai seama ca si tu te-ai transferat de la profil Economic la profil Filologie si ti-ai descoperit pasiunea pentru poezie, dar pana acum nu te-ai gandit niciodata sa scrii despre asta. In afara de idee nu e nimic altceva ce poti lua din primul eseu, pentru ca pentru tine poezia reprezinta cu totul altceva decat reprezinta biologia pentru celalalt autor.

Incepeti sa scrieti eseuri cat mai repede, pentru ca veti avea mult de scris. Incepeti sa scrieti chiar in aceeasi perioada in care cititi carti sau alte eseuri, nu trebuie neaparat sa faceti nimic independent. Nu va asteptati ca primele eseuri sa fie cele mai bune, dar pe masura ce scrieti, va vin alte idei, va dati seama ca ceea ce ati scris nu suna bine si va trebuie alta abordare etc. In cele din urma, veti avea cateva eseuri bune, personale, gata sa fie trimise.

Scris. Citit. Rescris. de foarte foarte multe ori. Este bine ca cititul sa se faca de cat mai multe persoane pentru a obtine pareri cat mai variate si a corecta eseul in asa fel incat sa fie pe gustul a mai multor tipuri de persoane. Pentru claritate se poate citi eseul cu voce tare, iar paragrafele la care este necesara pauza pentru clarificare trebuie revizuite.

Inca un secret pentru eseuri, fiti modesti. Nu puneti mare accent pe realizarile deosebite pe care le aveti. Daca vreti neaparat sa aduceti aminte de ele, faceti-o discret. Ori spuneti ceva de genul "I was lucky enough to achieve this big thing", ori "Even if I achieved this..." urmat de ceva modest sau autocritic. Ati mai putea sa mentionati numai o parte din realizarea mareata. De exemplu, daca ati castigat ceva la o competitie importanta, amintiti in eseu numai ca ati participat, comisia stie din restul dosarului ca ati facut de fapt mai mult decat simpla participare.

Alte documente

In mod suplimentar si pentru a va spori considerabil sansele la admitere este indicat sa trimiteti documente care sa ateste activitati academice deosebite. Pentru nivel undergraduate, este evident greu sa punctati la acest capitol, insa o participare meritorie la olimpiadele nationale in timpul liceului poate avea un rol important in economia dosarului de admitere. Pentru cei care se inscriu la nivel graduate, participarea la conferinte nationale sau internationale, prezentarea de lucrari in cadrul acestor evenimente sau publicarea de articole in reviste de specialitate cantareste greu in deciza comisiei de admitere, care va privi cu incredere un candidat care deja a dovedit aptitudini in cercetare si care a deprins rigorile realizarii unor lucrari stiintifice. De asemenea pot aparea documente legate de participarea la evenimente sau publicarea de articole ce nu par a fi prestigioase insa care se potrivesc foarte bine cu specializarea la care va inscrieti (e.g. un premiu la un concurs de literatura poate fi important daca va inscreti la un departament de Litere) Toate aceste realizari trebuie sa se gaseasca, evident, si in CV iar suplimentar se vor trimite copii dupa diplome, premii, si chiar copii ale articolelor publicate, daca este cazul.

Scrisori de recomandare

Cate recomandari se cer ? Se cere o recomandare de la "guidance counselor", un rol care nu exista in Romania, dar poate fi inlocuit de diriginte sau director. In general se mai cer 2 recomandari de la profesori, desi sunt universitati care cer numai una sau niciuna. Sunt inclusiv cateva universitati care cer recomandare de la un amic. Exista de regula si optiunea de a trimite recomandari de la altcineva, poate un lider adult al unei organizatii in care faci parte, antrenor, preot, etc, dar acest lucru e optional si nu e recomandat decat daca persoana respectiva te cunoaste foarte bine.

Caror profesori sa le cer recomandare ? Cea mai importanta regula e sa le ceri celor care te cunosc cel mai bine. Pentru recomandarea de la "guidance counselor" apeleaza la director daca te cunoaste foarte bine - de exemplu daca iti este profesor la clasa si te-ai afirmat la orele lui suficient cat sa te cunoasca bine, sau daca ai colaborat cu el personal pentru orice fel de activitati. Avand o recomandare de la director ajuta pentru ca de regula directorii cunosc elevi care se afirma si care sunt in general bine vazuti in scoala. In plus, directorul cunoaste nivelul general al scolii si, daca te cunoaste personal, este in masura sa te plaseze cel mai corect in contextul scolii.

Daca directorul nu te cunoaste foarte bine (lucru greu de realizat la scoli foarte mari sau cu foarte multi elevi foarte buni), sau esti mult mai apropiat de diriginte decat de director, pentru "guidance counselor" este mai bine sa apelezi la diriginte. Conform cu regula de mai sus, o recomandare de la un director care nu te cunoaste bine e mai slaba decat de la un diriginte care te cunoaste foarte bine.

Pentru celelalte recomandari de la profesori, daca ai luat recomandare de la director, in general dirigintele clasei scrie o recomandare pentru ca este profesorul care a avut contact continuu si nu numai in cadrul orelor de curs, cat si in cadrul orelor de dirigentie. Insa, daca consideri ca sunt alti profesori care te cunosc mai bine decat dirigintele (de exemplu ai lucrat mult suplimentar pentru olimpiade cu alti profesori) apeleaza la aceia. Daca directorul iti este profesor la clasa si te cunoaste destul de bine, dar nu atat de bine ca dirigintele caruia ii ceri recomandare de "guidance counselor", il poti ruga pe director sa iti scrie o recomandare in calitate de profesor.

A word of caution: din pacate in Romania nu toata lumea ne vrea binele. Daca crezi ca anumite persoane, chiar daca te cunosc bine, ar avea motive sa nu iti faca o scrisoare de recomandare pozitiva, nu apela la ei. ( de exemplu in cazul meu dirigintei nu prea i-a convenit cand nu am mai fost la olimpiade in domeniul ei si nu prea i-a priit ca am avut rezultate mai bune in alta directie, asa ca nu am riscat si m-am descurcat fara o recomandare de la ea.)

In Romania profesorii nu sunt obisnuiti cu recomandarile si nu stiu sa le scrie. Ce sa fac?

Cea mai buna si mai corecta solutie e sa le explici ce sa faca. Poti cauta pe net sfaturi despre cum sa scrie o recomandare buna si sa le trimiti. Ideea de baza e ca nu e suficient sa scrie ca ai (o lista mare de) calitati, ci sa povesteasca niste intamplari din care si-au dat seama ca ai acele calitati. In recomandari e chiar indicat sa fii laudat, dar sa se si justifice laudele.

Daca sunt de acord sa iti scrie recomandarea, e perfect! Ii poti ruga sa mentioneze anumite calitati ale tale, le poti da chiar si un CV poate ca sa ii informezi sau sa le aduci aminte de tot ce ai realizat. Le poti reaminti chiar anumite intamplari de care profesorul stie si pe care ai vrea sa le afle si cei de la admitere.

Din nefericire, multi profesori din Romania probabil vor refuza sa iasa din zona lor de confort si sa citeasca toate acele indicatii, iar apoi sa scrie o astfel de recomandare doar ca sa te ajute pe tine, oricat te-ar placea. Te vor pune probabil sa scrii tu recomandarea si ei sa semneze. E o situatie nefericita si absolut lipsita de etica, dar din pacate in Romania in momentul de fata nu avem ce face.

Daca va trebui sa scrii scrisoarea singur, macar roaga-l pe profesor sa iti spuna cateva calitati ale tale pe care le considera importante, si eventual sa isi aminteasca si intamplari prin care si-a dat seama ca ai acele calitati. Apoi cand scrii scrisoarea poti sa te folosesti de ele, si sa adaugi si altceva ce crezi tu ca e important. Dar nu adauga nimic neadevarat sau de care profesorul nu stie, si cu care nu e de acord. Arata-i versiunea finala si intreaba-l daca e de acord sau vrea sa schimbe ceva. Apoi efectueaza modificarile pana e multumit. In final cere-i sa semneze recomandarea. Dupa ce o pui in plic, nu uita sa ii ceri sa semneze si pe partea sigilata a plicului.

Incearca sa scrii recomandarile intr-un stil diferit de stilul tau specific, in care probabil ai scris eseuri. Incearca sa eviti cuvinte pe care in mod normal le folosesti des, si alte marci pe care le depistezi in scrisul tau. Dar e foarte dificil sa iti schimbi stilul de scris, mai ales daca ai de scris mai multe recomandari care trebuie sa difere de stilul tau si sa difere intre ele. Cea mai buna optiune e sa rogi pe cineva sa scrie despre ideile profesorului+ale tale

Activitati extrascolare

Cate activitati extrascolare trebuie sa am?

Nu exista un numar magic, dar regula este ca nu conteaza cantitatea ci mai mult calitatea activitatilor pe care le scrii. De asemenea, pozitiile de conducere sunt apreciate.

Ce fel de activitati extrascolare trebuie sa am?

Activitatile extrascolare ar trebui sa fie activitati care iti fac placere si care spun ceva despre interesele si telurile tale de viitor. Nu exista nicio activitate preferata de comisiile de admitere. De asemenea, ajuta pozitiile de leadership in activitati sau organizatii.

Daca ai vrea sa faci o activitate anume dar nu o gasesti in zona ta, initiaza tu un club, o organizatie sau altceva. Nu trebuie sa fie ceva major, si nici sa aiba multi membri (dar asta nu inseamna ca poti sa fii singurul). Poate fi ceva cat de minor ca un club de lectura daca iti place sa citesti sau un club de gatit daca iti place sa gatesti, si va intalniti odata la 1-2-3 saptamani sa faceti aceasta activitate impreuna.

Daca scriu toate activitatile extrascolare nu imi ajunge spatiul in formular. Ce sa fac?

Inseamna ca trebuie sa reduci numarul lor. Se poate sa fi listat si activitati care sunt nesemnificative pentru profilul tau. Gandeste-te care sunt activitatile din care ai invatat cele mai multe lucruri si in care ai depus cel mai mult efort. Daca si asa nu ajungi la o lista mai redusa incearca sa faci o lista intr-un minut cu activitatile tale dimineata devreme sau imediat dupa o alta activitate ce nu implica cu conditia sa nu te fi gandit la asta. Activitatile care iti vor veni in minte vor fi probabil cele care au o insemnatate mai mare in profilul tau.

In afara de spatiul corespunzator din formular, Common Application mai are optiunea "Additional Information". Aceasta poate fi folosita pentru orice, dar o optiune ar fi sa atasati un CV sau resume in care sa prezentati inclusiv toate activitatile. Acest lucru e util in cazul in care de exemplu va implicati in multe activitati de durata scurta, cum ar fi organizarea unor concursuri care nu au legatura unele cu altele, sau implicarea in activitati de voluntariat sau strangeri de fonduri care tin doar cateva zile. Atasarea unui CV nu inseamna insa ca nu mai trebuie completata sectiunea corespunzatoare din Common Application. Completati acolo activitatile care au fost cele mai importante pentru voi, chiar daca le mai repetati odata in CV.

Cat de importanta este participarea la olimpiade?

Olimpiadele intra la activitati extrascolare, si asa cum am precizat, universitatile nu cauta un tip de activitate specific, ci cat de pasionati sunteti de ceea ce faceti. Participarea la olimpiade nu este importanta la toate universitatile. Unele universitati prestigioase se uita dupa asta altele nu. Olimpiadele sunt doar un fel prin care va aratati interesul pentru un anumit domeniu, si cat de buni sunteti in acel domeniu. Dar la fel de bine ati putea arata un interes prin alt gen de activitati specifice domeniilor care va intereseaza. Daca va intereseaza jurnalismul, de exemplu, faptul ca aveti articole publicate (fie chiar in revista scolii) e la fel de important cum sunt olimpiadele pentru cineva interesat de, sa zicem, matematica.

Dupa admitere

Procesul de admitere

Imediat dupa trecerea termenului limita de inscriere, comisia de admitere (formata din membri ai corpului profesoral si administrativ) ia decizii in functie de numarul si calitatea dosarelor primite. Avand in vedere perioada relativ lunga pe care o veti petrece asteptand deciziile universitatilor, consideram ca unele detalii acestui proces sunt foarte instructive. Din motive care vor deveni clare in timp ce cititi acest paragraf, admiterea se face in mai multe valuri. Iata cum se iau deciziile de admitere:

  • Respingerea candidatilor fara sanse de admitere. Universitatile prestigioase primesc atat de multe inscrieri incat trebuie sa renunte la multi candidati fara a le studia dosarele in intregime. Aceasta inseamna ca multi candidati vor fi respinsi datorita scorurilor relativ mici la testele standardizate. Daca faceti parte din aceasta categorie, veti primi o decizie destul de repede.
  • Alegerea celor mai buni. Membrii comisiei aleg cele mai competitive dosare si propun admiterea candidatilor respectivi in primul val. Candidatilor admisi li se ofera un termen limita pentru a decide daca accepta oferta universitatii.
  • Completarea locurilor libere. In functie de diferenta dintre numarul locurilor disponibile si numarul studentilor care accepta ofertele universitatii, comisia de admitere initiaza un nou val de admiteri cu un nou termen de acceptare a ofertelor. Procesul se repeta pana la completarea locurilor disponibile.

Acceptarea unei oferte

La cateva luni dupa inscriere veti incepe sa primiti deciziile universitatilor. Ca si regula generala, daca v-ati inscris online veti primi deciziile prin email, iar daca ati trimis materialele prin posta veti primi deciziile prin posta. Pe langa trimiterea deciziei prin email, unele universitati vor trimite si un raspuns oficial prin posta, impreuna cu un pachet de informatii utile. Fiecare universitate incepe procesul de admitere la o data diferita, ceea ce induce un decalaj in trimiterea deciziilor. De asemenea, fiecare universitate judeca diferit competitivitatea dosarelor, asa ca veti primi primele decizii de la universitatile care considera ca aveti dosare foarte competitive. Este foarte posibil sa fiti admisi in primul val de o universitate mai putin prestigioasa si in valul al doilea de o universitate mai prestigioasa. Este posibil, de asemenea, sa fiti nevoiti sa aceptati sau sa respingeti o oferta inainte de a primi deciziile tuturor universitatilor la care v-ati inscris.

Luarea unei decizii nu este foarte dificila daca primiti o singura oferta. Daca aveti de ales intre mai multe universitati, studiati ofertele avand in vedere aceleasi criterii pe care le-ati avut in vedere la inscriere:

  • Prestigiul universitatii. Sfatul nostru este sa alegeti universitatea cea mai prestigioasa daca primiti oferte similare de la mai multe universitati. Analizati cu multa atentie motivele pentru care sunteti tentati sa respingeti oferta unei universitati prestigioase pentru a accepta oferta unei universitati mai putin prestigioase.
  • Ajutor financiar. Comparati ajutorul financiar pe care urmeaza sa-l primiti cu suma necesara pentru acoperirea cheltuielilor. In unele cazuri ar putea fi avantajos sa acoperiti diferenta din resurse proprii ca sa studiati la o universitate mai prestigioasa.
  • Asigurare de sanatate. Unele universitati ofera asigurare medicala, altele impun studentilor sa-si cumpere, iar altele nu pun nici o conditie. Chiar daca universitatea nu va obliga sa cumparati asigurare medicale, noi va sfatuim sa faceti efortul financiar de a cumpara una. Costurile medicale in SUA sunt printre cele mai ridicate in lume, iar o asigurare medicala va poate salva de la faliment.
  • Locatie. Acum aveti din nou ocazia sa hotarati daca doriti sa studiati in mediu rural fara prea multe posibilitati de distragere a atentiei, sau preferati o viata socio/culturala mai diversa in mediu urban.
  • Clima. Nu va faceti probleme foarte mari daca va adaptati usor la climat de diferite tipuri. Dar daca nu rezistati la frig, la caldura sau la umezeala, asigurati-va ca ajungeti intr-un loc cu climat acceptabil.
  • Dor de casa. Daca sunteti o persoana careia ii place sa fie inconjurata de co-nationali, care vrea sa sarbatoreasca in mijlocul romanilor Craciunul, Anul Nou, Martisorul, Pastele si ziua nationala a Romaniei, asigurati-va ca universitatea pe care o alegeti are o asociatie a studentilor romani activa sau ca exista o comunitate romaneasca in zona.

Formalitati legale

Obtinerea formularului I-20

Obtinerea unui pasaport

Obtinerea unui pasaport de cetatean roman cu domiciliul in Romania & Obtinerea unui pasaport de cetatean roman cu domiciliul in SUA Pentru a calatorii in Statele Unite aveti nevoie de pasaportul simplu. Acesta se elibereaza de catre Ministerul Administratiei si Internelor si se poate obtine de la serviciile publice comunitare judetene si ale municipiului Bucuresti (politia judeteana sau municipiul Bucuresti).

Incepand cu 2005 Romania a introdus pasaportul electronic (biometric). Pasaportul vechi ramane valabil pana la data expirarii. Dupa expirare pasapoartele vechi nu se mai pot prelungi. Exista pasaport simplu electronic pentru eliberarea caruia platiti 244 lei costul pasaportului + 32 lei taxa consulara, valabil 5 ani, se elibereaza in cel mult 30 zile lucratoare si pasapoart simplu temporar pentru eliberarea caruia platiti 84 lei costul pasaportului + 32 lei taxa consulara, valabil un an de zile, care se elibereaza in cel mult trei zile lucratoare. Pasaportul simplu temporar se poate obtine si in regim de urgenta prin plata unui tarif suplimentar de 100 lei.

Acte necesare pentru eliberarea unui pasaport nou / schimbati pasaportul :

  • Formular de cerere
  • Buletin de identitate, carte de identitate si o copie xerox a acestui document
  • Certificatul de nastere in original si copie xerox
  • Chitantele privind achitarea taxelor legale de emitere a pasaportului:

- taxa reprezentand costul pasaportului si al operatiunilor de emitere - taxa consulara 5.Fotografiile se realizeaza la ghiseul unde se depun actele pentru eliberarea pasaportului.

  • Pasaportul detinut anterior - daca aveti
  • In cazul schimbarii numelui, cele trei situatii posibile sunt:

- certificat de casatorie - hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila (divort) - decizie administrativa(schimbare nume la cerere)


CERERILE DE ELIBERARE A PASAPOARTELOR SIMPLE ELECTRONICE SI A PASAPOARTELOR SIMPLE TEMPORARE SE DEPUN SI SE TIPARESC AUTOMAT IN MOMENTUL DEPUNERII DOCUMENTELOR LA GHISEU


  • taxele mentionate se achită la unitatile locale specializate, în functie de contractele incheiate (pentru mai multe datalii vezi pagina web a prefecturii fiecarui judet)


sursa http://www.pasapoarte.mai.gov.ro/

Obtinerea vizei de studii

F1/J1 Student Visas

Pregatirea calatoriei

  • Contacte (advisor, secretara departamentului, Asociatia Studentilor Romani, de aranjat transportul de la aeroport si cazarea temporara)
  • Obtinerea biletelor de avion (finantare prin Soros! - AN - sau oferte un pic mai ieftine pe http://www.studentuniverse.com/)
  • Bagajele
  • Bani
  • Asigurarea de sanatate

Calatoria

  • Aeroport
  • zborul (I-94) Acest formular il veti primi in avion inainte de a ajunge pe teritoriul SUA sau in aeroportul din SUA. Formularul completat il veti inmana, impreuna cu pasaportul dumneavoastra, ofiterului de la Imigrari.
  • Formalitati vamale
  • Transport de la aeroport
  • Cazare temporara

Acomodarea

Întrebări frecvente

Toate universitatile au campus? Care este sistemul dupa care functioneaza aceste campusuri?

Nu toate universitatile au campus. Majoritatea celor care nu au campus sunt universitatile din orasele mari gen New York, Boston, Washington D.C. Universitatile mai mici sau cele care se afla in orase mai mici au campusuri prorpii. Notiunea de campus inseamna ca toate cladirile ce apartin de universitate (cladiri de cursuri, cladiri administrative, camine, sali de sport si de cultura) se afla intr-o zona compacta. Existenta unui campus compact face ca timpul petrecut cu transportul sa fie mai redus decat intr-o universitate in care cladirile sunt raspandite in tot orasul.

Daca un student roman studiaza Stiinte Politice in SUA , poate el sa se intoarca in tara si sa aplice ce a invatat acolo?

Nimeni nu te opreste sa te intorci in tara. Depinde doar de disponibilitatea ta de a tine legatura cu ceea ce se intampla in lumea politica din Romania si de a fi pus la curent. Ceea ce este mai greu in momentul de fata este angajarea in administratia de stat daca ai terminat o universitate in SUA pentru ca inca nu exista un acord de parteneriat pe educatie si diplomele de studiu din SUA nu sunt recunoscute in Romania, chiar si daca termini universitati de renume precum Harvard sau Princeton. Insa in 7-8 ani pana vei fi tu pus in situatia sa te intorci cu o specializare din SUA cred ca lucrurile vor sta altfel. Liga Studentilor Romani din Strainatate (www.lsrs.ro) a initiat demersuri pentru solutionarea acestor neajunsuri ale studentilor romani ce vor sa se intoarca in tara.

Se pot intrerupe studiile la un moment dat pentru a fi reluate dupa un an? Se poate "ingheta" anul?

Cu siguranta. Unele universitati chiar recomanda luarea unui an pauza inaintea inceperii studiilor. (ex. Harvard)

De ce pregatire anterioara ai nevoie pentru a putea face fata cursurilor,cerintelor profesorilor etc.?

Singura cerinta este sa poti folosi limba engleza destul de bine incat sa poti studia in engleza.

Ce optiuni exista pentru vacantele de vara?

Viza de studiu in SUA iti permite sa lucrezi in campus, sa participi la asa numitele OPT (optional practical training) sau la CPT (curricular practical training). In mare ai oportunitatea sa faci cercetare sau sa obtii un internship.

Cate cursuri sunt pe an?

In functie de numarul de ore si de intensitatea cursurilor se iau de la 3 pana la 6 cursuri pe semestru/trimestru.

Exista varianta cursurilor optionale?

In SUA, studentul isi alege de obicei cursurile pe care le ia in fiecare semestru. Pentru fiecare specializare exista un set de cursuri obligatorii care trebuie luate intr-o anumita ordine, dar ele pot fi luate oricand. In general cursurile obligatorii sunt in jur de 10 din aproximativ 30-40 de cursuri pe care trebuie sa le studiezi in universitate.

Fraude ale instituțiilor de învățământ nerecunoscute (Diploma mills)

Deși vă consumați timpul și banii pentru a studia la anumite universități, puteți avea surpriza că ele nu sunt acreditate. În state cum ar fi Texas și Oregon folosirea unor grade universitare primite de la universități neacreditate este sancționată conform dreptului penal din statul respectiv. Pentru a fi siguri că universitatea pe care o urmați este acreditată, consultați listele următoare de colegii neacreditate (de preferință înainte de a va înscrie):

În caz ca v-ați înscris la o universitate neacreditată, sugestia noastră este să renunțați la studii, să opriți plățile pentru studiu și să dați universitatea în judecată (în Statele Unite), cerând daune pentru eforturile risipite. De altfel, nu strica sa faceți o plângere penală la poliția locală, escrocheria și frauda fiind vătămări aduse cetățenilor cinstiți. Prin a face o astfel de plângere contribuiți la onestitatea proceselor de învățământ americane, a căror reputație nu merita știrbită de escroci.

În general, unitățile de învățământ recunoscute din SUA au situri de web cu extensia .edu, dar reciproca nu este adevărată, conform cu .edu (Wikipedia).

Liste neoficiale ale colegiilor și universităților neacreditate

Mai multe informații despre fraudele din învățământ puteți găsi pe Diploma mill (Wikipedia) și Diploma mills in the United States (Wikipedia).

Baze oficiale de date despre acreditare

Ministerul Educației din SUA nu acreditează instituții de învățământ, iar munca de acreditare este efectuata de organizații de acreditare care lucrează sub egida CHEA.

Lista neoficială a universităților americane

http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_American_institutions_of_higher_education

Unelte personale